Uneori continuăm să purtăm credințe, roluri și responsabilități care nu ne mai aparțin. Tema acestei sesiuni, „Mă eliberez și vă eliberez!”, te invită să explorezi ce este pregătit să fie lăsat în urmă pentru a face loc propriilor alegeri.
Membrii Comunității „Sufletul Meu” beneficiază de tarif preferențial.
Dacă este prima ta experiență alături de noi, beneficiezi de 10% reducere.
Mă eliberez și vă eliberez!
De-a lungul vieții construim credințe despre cine suntem, ce avem voie să facem, cât putem primi, ce trebuie să oferim și ce se așteaptă de la noi.
Unele apar din experiențele noastre. Altele se formează în familie, în relațiile importante sau în momente în care am avut nevoie să ne adaptăm pentru a aparține, pentru a fi iubiți, pentru a evita conflictul sau pentru a ne simți în siguranță. „Trebuie să am grijă de ceilalți.”
„Nu am voie să o duc mai bine decât părinții mei.”
„Dacă spun nu, îi rănesc.”
„Trebuie să fiu puternic.”
„Nu pot avea încredere în nimeni.”
„Banii se câștigă greu.”
„Dacă mă desprind, îi abandonez.”
„Eu trebuie să repar lucrurile.”
La un moment dat, asemenea convingeri pot deveni atât de familiare încât încetăm să le mai observăm. Le trăim ca pe adevăruri despre noi sau despre viață.
Și totuși, ceea ce ne-a ajutat cândva să ne adaptăm poate deveni, mai târziu, ceea ce ne împiedică să alegem liber.
Ce putem continua să purtăm
Uneori purtăm o credință. Alteori, un rol.
Putem rămâne copilul responsabil, cel care împacă pe toată lumea, salvatorul familiei, cel care nu cere nimic, cel care trebuie să reușească sau, dimpotrivă, cel care nu își permite să depășească pe cineva drag.
Putem continua să purtăm:
– credințe vechi despre noi și despre viață;
– programe învățate în familie;
– frici care au aparținut unei alte perioade din viața noastră;
– vinovăția de a alege diferit;
– responsabilități emoționale pentru părinți, parteneri sau copii;
– rolul de salvator, mediator sau protector;
– promisiuni făcute nouă înșine în momente de durere;
– așteptările celor din jur;
– ideea că trebuie să suferim, să muncim sau să renunțăm pentru a merita;
– identități construite în jurul unei experiențe dificile;
– obligația de a rămâne aceeași persoană pentru a nu-i dezamăgi pe ceilalți.
Uneori știm foarte bine că aceste lucruri ne limitează. Le-am analizat, le-am înțeles și ne-am promis că vom proceda altfel. Și totuși, în situații asemănătoare, reacția veche reapare.
Ce înseamnă să te eliberezi
Eliberarea nu înseamnă respingerea oamenilor cărora le-am aparținut și nici negarea trecutului.
Poate însemna să recunoaștem că o credință, un rol sau o responsabilitate și-au avut locul lor, dar nu mai trebuie să ne conducă viața.
„Mă eliberez” poate însemna: nu mai trebuie să continui să port ceea ce nu mă mai reprezintă.
„Vă eliberez” poate însemna și: nu mai am nevoie ca voi să rămâneți în rolul pe care vi l-am atribuit pentru ca eu să-mi pot păstra povestea despre mine.
Uneori îl ținem pe celălalt în rolul celui care ne-a rănit, ne-a abandonat, ne-a dezamăgit sau ne datorează ceva, la fel cum noi putem rămâne prinși în rolul celui nedreptățit, al copilului care așteaptă sau al celui care trebuie să repare. Desprinderea poate începe atunci când aceste roluri devin vizibile.
Cum putem lucra cu aceste teme
Tema sesiunii este „Mă eliberez și vă eliberez!”, însă fiecare participant vine cu propria situație, iar constelația va urma ceea ce devine relevant în proces.
Pentru o persoană poate apărea o credință moștenită din familie.
Pentru alta, relația cu un părinte sau un partener.
Pentru altcineva, un simptom, o teamă, o promisiune veche, o parte a sinelui sau un rol pe care continuă să îl poarte.
De aceea, nu pornim de la ideea că toate temele trebuie lucrate în același mod.
În funcție de ceea ce aduce clientul și de ceea ce apare în constelație, lucrul poate porni dintr-o perspectivă sistemică sau transgenerațională, poate include lucru în orb, lucrul cu părțile sinelui/sufletului, cu un simptom, cu o imagine sau cu alte elemente care devin relevante în proces.
Metoda urmează omul și tema lui, nu invers.
Siguranță și confidențialitate
Constelațiile se desfășoară într-un cadru sigur și conținut.
Fiecare participant și fiecare temă sunt tratate cu respect și responsabilitate.
Tot ceea ce se lucrează rămâne în sală.
Confidențialitatea este o regulă fermă a grupului.
Experiențele pot fi împărtășite ulterior doar fără nume sau detalii care pot duce la identificarea persoanelor implicate.
Procesul este ghidat și adaptat ritmului fiecărei persoane.
Organizare clară. Spațiu real pentru fiecare.
– O constelație durează în medie 40–50 de minute.
– Într-o zi de lucru se pot desfășura realist 9–10 constelații.
– Grupul este limitat la maximum 10 participanți.
– Fiecare participant are posibilitatea de a-și lucra propria constelație, cu excepția situației în care alege să nu o facă.
– Structura zilei este comunicată de la început.
– După fiecare constelație există un moment de integrare.
Ce se poate clarifica în această sesiune
– credințele care continuă să îți influențeze alegerile;
– programele preluate din familie;
– rolurile pe care le-ai asumat în relațiile apropiate;
– responsabilitatea pentru starea emoțională a celorlalți;
– dificultatea de a pune limite;
– vinovăția care apare atunci când alegi pentru tine;
– promisiuni sau decizii interioare făcute în trecut;
– teama de schimbare, succes, bani sau autonomie;
– nevoia de a salva, proteja sau repara pe cineva;
– sentimentul că trebuie să rămâi fidel unei versiuni mai vechi a ta;
– relațiile în care vechile roluri continuă să se repete;
– ceea ce porți pentru altcineva și ceea ce îi aparține celuilalt.
Constelația poate face vizibil locul din care continui să reacționezi și poate deschide o delimitare mai clară între trecut și prezent, între responsabilitatea ta și responsabilitatea celuilalt, între ceea ce ai învățat să fii și ceea ce alegi să devii.
De ce să participi
Pentru că există lucruri pe care le înțelegi, dar continui să le repeți.
Pentru că simți că unele reguli după care trăiești nu îți mai aparțin.
Pentru că îți este greu să alegi pentru tine fără să apară vinovăția.
Pentru că ai rămas într-un rol pe care l-ai învățat cu mult timp în urmă.
Pentru că porți responsabilitatea pentru oameni pe care nu îi poți salva.
Pentru că unele relații continuă să te țină într-o poveste veche, chiar dacă situația s-a schimbat.
Pentru că simți că a venit momentul să păstrezi legătura cu oamenii importanți din viața ta fără să mai porți ceea ce nu îți aparține.
Vei avea:
– timp real pentru propria temă;
– organizare clară și transparentă;
– cadru sigur și conținut;
– integrare ghidată după fiecare constelație;
– o abordare adaptată temei tale și procesului care apare;
– posibilitatea de a privi mai clar ceea ce continui să porți și locul din care poți începe să te desprinzi.
Cine sunt și cum lucrez
Am întâlnit Constelațiile în 2010 și am fost profund atinsă de felul în care scot la lumină legăturile și dinamica dintre oameni, dincolo de ceea ce poate fi observat imediat.
De-a lungul anilor am explorat multiple direcții: constelații tradiționale, șamanice, lucrul cu părțile sinelui, lucrul cu banii și dinamici organizaționale. Din 2012 am studiat psihologie transpersonală cu Elena Francisc, Horia Țurcanu și Jure Yoram Biechonski. Am aprofundat Voice Dialogue cu Judith Hendin și Vindecarea Reconectivă cu Andra Ivanov, completând formarea prin numeroase workshop-uri cu facilitatori din țară și din străinătate.
Între 2022 și 2024 am mentorat sute de persoane în Academia Regeneration, lucrând cu dinamici emoționale, traume de familie și procese de transformare personală.
Am facilitat sute de constelații, iar în lucrul meu urmăresc dinamica sistemului, legăturile invizibile dintre oameni și ceea ce devine relevant în proces.
Nu folosesc aceeași abordare pentru fiecare temă. Felul în care clientul își formulează problema, ceea ce observ în proces și dinamica ce se conturează mă pot conduce către perspective și moduri diferite de lucru.
Continuarea formării mele este un proces viu. Caut să învăț permanent, să-mi rafinez modul de lucru și să-l adaptez fiecărui om și fiecărui context.
Uneori, ceea ce ne ține legați nu este relația în sine, ci rolul, credința sau povestea pe care continuăm să o purtăm în interiorul ei.
„Mă eliberez și vă eliberez!” poate începe cu recunoașterea a ceea ce a fost și cu permisiunea de a nu mai duce mai departe ceea ce și-a încheiat rostul.
Te aștept să explorăm acest spațiu împreună.
Cu drag,
Rodica Pop
